Anticiparea unui câștig financiar reușește, în multe cazuri, să întunece mintea, să genereze așteptări nerealiste și să anuleze orice urmă de bun-simț sau instinct de conservare.
Mai devreme sau mai târziu, voi fi victima unui atac malware (phishing, ransomware, adware, worms etc.), a unor înșelătorii sau, cel puțin, a unor tentative de furt. Cum mă protejez?
Erau vremuri în care un depozit bancar putea fi constituit sau lichidat doar de către titular sau de un împuternicit legal, prin prezența fizică în sucursala băncii respective sau într-una dintre agențiile sale. Riscurile de furt erau mici; o persoană ar fi trebuit să se deghizeze foarte bine, să obțină un buletin fals sau să fure unul original și să reproducă perfect semnătura pentru a putea efectua operațiuni pe cont, pretinzând că este titularul de drept. În plus, existau cazuri rare în care angajați ai băncii falsificau semnături și își însușeau bani pe nedrept, de obicei cu complicitatea mai multor colegi.
Digitalizarea proceselor bancare oferă rapiditate și comoditate, dar vine și cu vulnerabilități. Riscurile includ atacuri cibernetice, phishing, fraude online, etc.
Să presupunem următoarele situații:
-Un infractor mă amenință, îmi pune viața în pericol, iar singura mea opțiune este să îi dau acces la conturile mele bancare. Degetul pe senzorul de amprentă și telefonul se deblochează. Un click pe aplicația bancară, o autentificare tot cu amprenta, iar infractorul are acces la toate conturile mele de la banca respectivă. Poate lichida depozite și transfera banii în ce conturi dorește. Economiile de-o viață se pot evapora în doar câteva secunde. Dacă știe să evite algoritmii de securitate, să transfere sume care nu ridică suspiciuni sau să efectueze achiziții strategice, șansele de a mai recupera banii sunt minime.
-Sunt extrem de prost, imprudent sau ignorant și accesez site-uri pornografice de pe dispozitivele personale (telefon, laptop, tabletă etc.), pe care le folosesc în mod curent pentru accesarea conturilor bancare, efectuarea plăților, stocarea datelor confidențiale și a fotografiilor de familie.
-Lipsa de experiență și disperarea cu care alerg după bani mă fac vulnerabil la orice oportunitate iluzorie și promisiune de câștig rapid. Nici măcar bunul-simț nu mă mai ajută să văd că ceva este prea frumos ca să fie adevărat. Chiar și rahatul poate părea dezirabil dacă este ambalat strălucitor în staniol auriu.
-Sunt doar obosit, grăbit și neatent. Deschid un e-mail doar pentru că expeditorul pare cunoscut și dau click pe linkul primit. Accesez un videoclip sau o poză primită pe WhatsApp, iar acestea mă redirecționează către un site clonă. Scot telefonul și scanez un cod QR de pe un anunț stradal, ca să aflu mai multe informații. Nu am semnal sau date mobile, așa că îmi verific conturile bancare de pe o rețea Wi-Fi nesecurizată. O clipă de neatenție mă poate costa scump.
Indiferent de cauze sau motive, mai devreme sau mai târziu, voi deveni victima unui atac malware (Phishing, Ransomware, Adware, Worms etc.), a unor escrocherii și fraude sau, cel puțin, a unor tentative de furt, mai mult sau mai puțin violente.
Banca îmi pune la dispoziție autentificarea în doi pași, autorizarea individuală a tranzacțiilor mari și un întreg sistem de securitate cibernetică menit să identifice, să urmărească, să semnalizeze și să blocheze tranzacțiile suspecte.
Cum mă protejez?
-Bunul simț și experiența de viață sunt cele mai importante și mai eficiente mijloace de protecție. Dacă primesc un mesaj care mă informează că am moștenit o sumă substanțială de la o rudă necunoscută sau de la un rege african și mi se cere să plătesc un comision de 500$ pentru a intra în posesia banilor, instinctul ar trebui să mă alerteze imediat. Câștig un concurs la care nici măcar nu am participat și mi se cere să plătesc taxe și comisioane pentru a primi premiul. Ar trebui să fie evident că este o înșelătorie.
-Nu îmi țin toate ouăle într-un singur coș. Am adunat banii cu trudă, oferind la schimb ani din viața mea; nu îi voi ține pe toți într-un singur cont, la o singură bancă. Vezi mai multe detalii în articolul: Carduri și conturi!
– Nu folosesc niciodată telefonul personal sau calculatorul familiei pentru a accesa site-uri dubioase. Adresa de e-mail și numărul de telefon asociate contului bancar nu le voi utiliza pentru a posta anunțuri de vânzare-cumpărare sau pentru a mă înregistra pe diverse site-uri și rețele de socializare. Un smartphone decent și o cartelă SIM costă sub 1000 de lei, iar o adresă de e-mail suplimentară poate fi creată în câteva secunde. De asemenea, la un preț accesibil se găsesc și laptopuri suficient de performante pentru nevoile mele de explorare.
– Nu păstrez sume mari de bani pe cardurile pe care le port zilnic pentru a reduce riscul în caz de furt sau fraudă. Dispozitivele de clonare a cardurilor au devenit atât de sofisticate, miniaturale și ușor de procurat, încât riscul ca un card să fie copiat în timpul unei plăți obișnuite la un comerciant a crescut considerabil. Transfer și păstrez pe card doar sumele necesare pentru ziua, săptămâna sau luna curentă. Astfel, chiar dacă un card este clonat și întreaga sumă este furată, bugetul familiei nu va fi grav afectat.
-Orice oportunitate de afaceri apărută din senin, orice investitie rapidă cu câștig garantat, orice ”ocazie” ce nu trebuie ratată și care imi trezește dorința arzătoare de îmbogățire, le voi discuta cu familia sau cu prietenii cei mai apropiați. Se va găsi cu siguranță un om rațional, care să analizeze la rece situația, care să-mi deschidă ochii și să mă salveze de la o pierdere financiară.
Cum ar fi ca pe PC-ul familiei, unde sunt salvate toate amintirile și documentele importante, să apară un mesaj de ransomware. Toate datele să fie criptate și să existe o cerere de răscumpărare pentru decriptare. Chiar dacă se face plata, nu există nicio garanție că datele personale nu au fost copiate și nu vor fi vândute sau folosite de infractori. Și toate acestea din cauză că un membru al familiei, trezindu-se singur acasă, a accesat site-uri dubioase și necunoscute.
Programele antivirus te protejează de viruși în măsura în care un lacăt te protejează de hoți. Cu mai puțin de 100 lei se poate cumpăra un kit de șperacle, iar cu putină practică și îndemânare, majoritatea yalelor și lacătelor existente pe piață pot fi deschise în câteva secunde.
Până și numerele de telefon pot fi clonate, și te poți trezi cu un apel aparent de la banca la care ai conturile, dar care, în realitate, este o încercare de fraudă și furt de date bancare.
S-a ajuns la un nivel în care simpla acceptare a unui apel necunoscut, mai ales de la un număr din afara țării, poate expune telefonul la riscuri de securitate și poate facilita accesul hackerilor la datele personale.
Cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) se pot crea scenarii complexe și credibile, menite să faciliteze fraude și obținerea ilegală de câștiguri financiare. Metoda „accidentul” evoluează la un nou nivel prin clonarea vocii și utilizarea acesteia în timp real, făcând înșelătoriile și mai convingătoare.
